Boala Dupuytren
Guillaume Dupuytren a fost un chirurg francez care a trăit în jurul anilor 1800. Maladia care poartă numele său atinge aponevrozele mâinilor.
Aponevrozele sunt țesuturi etalate între învelișul cutanat și structurile subiacente ca: mușchi, nervi și vase. Ele au un rol de protecție împotriva traumatismelor.
La anumite persoane acest țesut devine voluminos, formează bule tisulare numite ”noduli” și prelungiri care se retractă la nivelul degetelor, plecând de la nivelul palmelor și formând adevărate coarde care retractă degetele de o manieră progresivă.
Deschiderea degetelor în extensie este de asemenea limitată, în timp ce închiderea degetelor (flexia) rămâne normală, deoarece tendoanele sunt sănătoase.
În formele evoluate degetele rămân închise (flectate) la nivelul feței palmare a mâinii.
Degetele 4 și 5 sunt cele mai frecvent atinse, dar boala poate să afecteze toate degetele și se poate prezenta de asemenea sub formă de noduli ai feței dorsale ale articulațiilor medii.
Pot apărea tulburări de sensibilitate și dureri, dacă îngroșarea aponevrozei palmare comprimă nervii digitali.
La originea bolii stă cu siguranță un factor genetic, astfel explicându-se faptul că alți membrii ai familiei pot fi atinși de boală, în diferite forme.
Vârsta medie a pacienților este de 50 ani. Boala este mai frecventă la bărbați decât la femei. Cu cât boala apare la vârste mai tinere, cu atât ea este mai agresivă și cu progresie rapidă.
Această îngroșare a aponevrozei poate apărea de asemenea la nivelul plantelor picioarelor (boală Ledderhose) sau la bărbați la nivelul penisului (boală Lapeyronie).
Nu a fost găsită nici o legătură de cauzalitate directă între lucrul manual și boala Dupuytren. În schimb, un traumatism poate să favorizeze apariția și agravarea bolii.
Pentru moment, nu se cunoaște un tratament etiologic a acestei boli. Tratamentul actual este unul fără intenție curativă, intervenția chirurgicală constând în a exciza sau a secționa, în funcție de tipul de intervenție chirurgicală aleasă, aponevroza la nivelul feței palmare a mâinii și a degetelor retractate.
Înainte de intervenția chirurgicală
Conform prescripțiilor, se realizează un bilanț preoperator. Această boală nu este periculoasă, astfel că formele benigne, debutante, sunt supravegheate fără tratament.
Odată ce apare o jenă funcțională, va fi propusă intervenția chirurgicală. Nu va fi administrat niciun medicament ce conține aspirină cu 10 zile înaintea intervenției chirurgicale. De asemenea, înaintea intervenției se recomandă încetarea fumatului.
Tipul de anestezie și modalitățile de spitalizare
De obicei intervenția chirurgicală se face sub anestezie regională (bloc axilar, bloc Bier). Se poate opta și pentru anestezia generală, în urma consensului dintre pacient-chirurg-anestezist.
Spitalizarea este de obicei de o zi, exceptând anumite situații particulare:
- 1 preferința pacientului
- 2 anestezie generală
- 3 evoluție locală sau generală particulară
Intervenția chirurgicală
Uneori pot fi efectuate secțiuni ale corzilor palmare retractate cu ajutorul unui ac, sub anestezie locală sau locoregională(aponevrotomie percutanată cu acul).
Cel mai adesea, intervenția chirurgicală cu deschiderea cutanată este necesară și sunt propuse diverse tehnici: aponevrotomie, aponevrectomie radicală (tehnică abandonată), aponevcrectomie segmentară, aponevrectomie parțială, dermoaponevrectomie.
În anumite situații excepționale putem ajunge în situația de a efectua grefe de piele sau lambouri pentru a închide mari pierderi de substanță cutanată, secundare rezecțiilor multiple.
După intervenție, indicații postoperatorii
Cicatrizarea spontană se obține în două-trei săptămâni prin toaletă și pansament local, care vor fi indicate de chirurgul plastician.
Convalescența după acest tip de tratament este în medie de o lună.
După intervenție, atunci când retracțiile sunt vechi sau severe, uneori este propusă purtarea unei orteze sau atele care să permită redestinderea degetelor operate.
Recuperarea mobilității nu este sistematică deoarece articulațiile anchilozate timp îndelungat prin retracție pot prezenta o redoare non recuperabilă în perioada postoperatorie.
Ca la orice intervenție chirurgicală asupra mâinii, poate apărea o algodistrofie care se poate manifesta printr-o umflare dureroasă a degetelor și redori articulare. În acest caz va fi necesară o consultație de urgență, chirurgul urmând să vă ia în evidență și să vă recomande kinetoterapie și tratament medical.
Complicații posibile care trebuie luate în considerare
- Complicațiile obișnuite ale chirurgiei: hematoame, seroame, infecții, necroză cutanata, care pot prelungi durata cicatrizării.
- O complicație mult mai rară este secțiunea unui nerv digital în timpul intervenției, lăsând o zonă insensibilă pe o parte din deget, care se diminuează adesea cu timpul dar poate lăsa o sechelă dureroasă. Chirurgul plastician vă poate consilia, în cazul acestei complicații.
- Recidivele și extensia bolii pot apărea frecvent și unii pacienți pot fi operați de mai multe ori la nivelul celor două mâini.
Faptul că recurgeți la un chirurg plastician calificat vă asigură că acesta are formarea profesională și competența necesară pentru a evita aceste complicații și de a le trata eficace în cazul în care vor apărea.
Mai multe informații legate de operație și recomandări postoperatorii veți primi în timpul consultației cu domnul Dr. Filip Claudiu.
